Gard metalic: calculator pentru stâlpi și rigle

Dai lungimea, înălțimea și distanța dintre stâlpi, iar calculatorul numără stâlpii, riglele, panourile, masa oțelului și aria tablei.

Un exemplu calculat: 20 de metri, 2 m înălțime

O porțiune tipică: 20 m de gard, 2 m înălțime, stâlpi la fiecare 2,5 m din 60×60×3 îngropați 900 mm, rigle din 40×20×2 și tablă cutată de 0,5 mm.

Masa este calculată fără razele de îndoire ale profilului, așa că iese cu două-trei procente sub tabelele standardului. Nu este adăugată rezervă pentru tăietura fierăstrăului sau erori de debitare: la cumpărare adaugă o bară comercială.

Observă cele două profile din listă: stâlpii și riglele sunt diferite, și nu e un detaliu. Riglele din aceeași țeavă de 60×60 ca stâlpii adaugă peste o sută de kilograme de oțel la douăzeci de metri de gard și nu aduc nimic la rezistență.

Distanța dintre stâlpi și numărul de rigle

2,5 m nu este o tradiție, ci dimensiunea tablei: tabla cutată vine în foi care se taie pe panou, iar la această distanță aproape că nu rămâne deșeu.

• 2,5 m — standardul, două rigle, fără discuție.
• 3 m — cu doi stâlpi mai puțin la fiecare treizeci de metri, dar o riglă de 40×20 se lasă vizibil pe o asemenea deschidere: e nevoie de a treia riglă sau de 40×40.
• De la 2 m înălțime a treia riglă e necesară la orice distanță: tabla începe să vibreze în vânt, iar ce o ține nu e rigiditatea stâlpului, ci rigla de mijloc.

Stâlpii

• Betonează-i pe toți, nu din doi în doi: vântul acționează uniform pe tot planul.
• Adâncime de 0,9–1,2 m, sub limita de îngheț.
• Închide capetele de sus — o țeavă deschisă se umple cu apă și crapă pe cusătură iarna.
• Sudează riglele abia după ce toți stâlpii sunt aliniați la sfoară, la verticală, iar betonul a făcut priză.

Parametri de sudare

Aici se sudează două profile diferite: un stâlp de 3 mm și o riglă de 2 mm. Reglează curentul pentru piesa subțire — rigla — altfel o străpunge înainte ca stâlpul să se încălzească măcar. Valorile sunt aceleași ca pe pagina sudarea țevii rectangulare; calculatorul de mai sus arată rândul pentru grosimea de perete aleasă.

Materiale și masă pe piese

Pentru 20 m de gard înalt de 2 m, cu stâlpi la 2,5 m, calculatorul dă:

• Stâlpi 60×60×3 — nouă de 2900 mm (2000 deasupra solului plus 900 în beton), 26,1 m la 5,37 kg pe metru.
• Rigle 40×20×2 — șaisprezece de 2440 mm: rigla stă între stâlpi, deci e mai scurtă decât distanța cu lățimea unui stâlp. 39 m la 1,76 kg pe metru.
• Tablă cutată de 0,5 mm — 40 m², circa 180 kg.

Structura are circa 209 kg, iar cu tablă circa 389 kg. Pe piese: un stâlp cântărește circa 16 kg, o riglă circa 4,3 kg, așa că gardul se face și de unul singur odată ce stâlpii sunt puși. O a treia riglă la mijloc adaugă opt piese, circa 34 kg și 16 noduri — bifează căsuța în calculator și lista se recalculează. Cele 32 de noduri și 3,8 m de cusătură consumă circa 0,07 kg de sârmă sau 0,11 kg de electrozi: gardul e proiectul cu cea mai puțină sudură pe metru.

Ce scule trebuie

• Un aparat de sudură: pentru rigle ajung 90–110 A pe MIG/MAG sau 70–90 A cu electrod de 2,5; pentru capacele stâlpilor de 3 mm — până la 140 A sau electrod de 3,2.
• Un prelungitor — gardul e mereu departe de priză. Pe un cablu lung și subțire aparatul pierde tensiune și curent; secțiunea după lungime o alege calculatorul căderii de tensiune.
• Trasare: sfoară, ruletă de 20–30 m, nivelă, o riglă-șablon cu înălțimile riglelor, iar dacă se poate, o nivelă laser.
• Pentru stâlpi: burghiu de pământ, pietriș pentru pat, beton, contrafișe provizorii.
• Polizor unghiular cu disc de tăiere și lamelar, bride, echer magnetic.

Trasare și prindere în puncte

Gardul începe cu stâlpii de capăt. Ei se pun primii, la verticală în două planuri, iar între ei se întind două sfori — sus și lângă pământ. Toți stâlpii intermediari se aliniază după sfori, nu fiecare cu nivela separat: așa linia iese dreaptă, chiar dacă o citire a nivelei minte puțin.

• Pozițiile stâlpilor se măsoară de la primul stâlp cu o singură ruletă: 2500, 5000, 7500… — niciodată de la cel precedent. Altfel eroarea se adună, iar ultimul panou iese cu o palmă mai scurt sau mai lung decât tabla.
• Înălțimea riglelor se marchează cu rigla-șablon de la o singură linie — sfoara sau raza laserului —, nu cu ruleta de la pământ: terenul e denivelat, iar riglele ar ieși în val. Rigla de sus stă cu 200–300 mm sub marginea tablei.
• Fiecare riglă se pune între stâlpi, se strânge cu bridă și se prinde sus și jos la ambele capete. Apoi nivela pe riglă, și abia după aceea cusăturile continue.

Ordinea pas cu pas, cu parametri

1. Stâlpii în beton. Fără sudură. Riglele se sudează după ce betonul a făcut priză și stâlpii nu mai mișcă: o riglă sudată de un stâlp în beton proaspăt îl trage după ea.
2. Capetele stâlpilor tăiate pe o linie; în pantă, în trepte pe panouri.
3. Riglele. Parametrii peretelui subțire al riglei: sârmă 0,8 mm, 90–110 A, 17–19 V sau electrod 2,5 mm la 70–90 A, cu arcul spre stâlp. Fețele laterale ale nodului sunt cusături verticale; rigla e subțire și nu e portantă, deci se poate suda de sus în jos cu arc scurt. Fața de jos e cusătură peste cap și se face ultima.
4. Capacele stâlpilor — perete de 3 mm: sârmă 0,8–1,0 mm, 120–140 A, 19–21 V sau electrod 3,2 mm la 90–120 A. Se pot înlocui cu capace de plastic.
5. Curățare, grund, vopsire — înainte de tablă.
6. Tabla cutată se prinde de rigle cu șuruburi de acoperiș.

Cum să nu se strâmbe stâlpii și riglele

La gard nu se deformează atât rama, cât stâlpii: dacă toate riglele se sudează pe aceeași parte la rând, fiecare cusătură își trage stâlpul spre ea, iar la capătul tronsonului stâlpii stau în „brăduț”. Ordinea care previne asta:

• Întâi se prinde în puncte tot tronsonul, se verifică stâlpii după sfoară, apoi se sudează.
• Panou da, panou nu: primul, al treilea, al cincilea… apoi al doilea, al patrulea.
• Fețele nodului pe rând: sus, jos, apoi lateralele — nu tot conturul dintr-o trecere; așa rigla subțire nu se arcuiește.

Vopsire și protecție anticorozivă

Ordinea obișnuită: se bat stropii, se netezesc cusăturile, degresare, grund anticoroziv, email în două straturi, cusăturile separat cu pensula. Două particularități ale gardului. Prima — se vopsește înainte de tablă: fața riglelor de sub tablă nu mai e accesibilă după aceea. A doua — zona de la sol: stâlpul ruginește întâi acolo unde iese din beton, fiindcă acolo stă umezeala. Zona asta primește un strat în plus, iar partea îngropată se acoperă cu bitum înainte de betonare. Capetele stâlpilor se sudează sau se astupă — o țeavă deschisă se umple cu apă.

Cât durează

20 m de gard înseamnă 32 de noduri și 3,8 m de cusătură. Sudura e scurtă; timpul se duce în pământ:

• Trasarea și nouă gropi — etapa cea mai grea fizic.
• Punerea la verticală și betonarea stâlpilor, apoi o pauză până face betonul priză.
• Riglele — o etapă rapidă dacă piesele sunt tăiate dinainte și rigla-șablon e marcată.
• Vopsirea și tabla — cu timpii de uscare din fișa produsului.

Portița din același gard se calculează separat — calculatorul de portiță pune pe listă și stâlpii ei. Soluțiile obișnuite de împrejmuire sunt pe pagina garduri metalice.

Ce strică de obicei lucrarea

Greșeli de începător la gard

• Stâlpi puși cu nivela, fără sfoară. Fiecare e vertical, iar linia șerpuiește. Intermediarii — doar după sfoara dintre capete.
• Măsurat de la stâlp la stâlp. Eroarea se adună, ultimul panou nu se potrivește cu tabla. Toate semnele — de la primul stâlp.
• Riglele măsurate de la pământ. Copiază terenul, iar tabla iese în val. Se marchează de la sfoară sau laser.
• Rigle sudate de stâlpi în beton proaspăt. Stâlpul pleacă după cusătură.
• Tabla înainte de vopsire. În spatele tablei rămân rigle nevopsite — și ele ruginesc primele.

Autor: Dmitry Frolov, sudor și confecționer metalic Actualizat: 27 septembrie 2026