Garduri metalice
Dintr-un gard se vede doar umplutura; ce lucrează stă sub pământ. De aceea discuția e mai bine să nu înceapă cu tabla cutată, ci cu terenul: el hotărăște dacă gardul mai stă drept după trei ierni.
Un panou întreg
Un panou de gard înseamnă doi stâlpi, două rigle între ei și umplutura pe rigle. Sus merge o șipcă de capăt, jos rămâne un joc până la pământ. Tot restul sunt variante ale acestor patru părți.
Proporția merită reținută: la un gard de 1,8 m înălțime stau în pământ în jur de 1,2 m de stâlp. Peste o treime din țeavă nu se vede niciodată — și tocmai ea ține totul.
Cu ce se închide panoul
Umpluturile se împart în două grupe, și nu după preț. Cele oarbe — tablă cutată, jaluzele, fier forjat des — închid curtea dar prind vântul; stâlpii lor merg mai deși și mai adânc. Cele permeabile — șipcă, panou 3D, grilaj sudat — lasă vântul să treacă și permit panouri mai mari.
- Tablă cutată — modul cel mai ieftin de a închide un teren întreg, montat într-o zi.
- Șipcă metalică — mai scumpă, dar arată mai îngrijit și nu face velă.
- Panou 3D — răspunsul de fabrică pentru perimetre lungi: repede, drept și fără sudură pe șantier.
- Grilaj sudat cu vârfuri — clasicul din fața unei case; făcut la dimensiunea panoului.
- Fier forjat — cel mai scump și întotdeauna la comandă.
Stâlpi: șase moduri de montare
Alegerea metodei se face după teren, nu după buget. Pe argilă tare merge orice; pe teren care îngheață cu apă la suprafață betonul e împins în sus împreună cu stâlpul, iar primăvara gardul iese în valuri.
Umplerea cu piatră spartă e adesea subestimată: stâlpul se bate sau se pune într-un foraj, iar spațiul din jur se umple cu piatră compactată. Apa se scurge, în jurul stâlpului nu are ce îngheța și costă mai puțin decât betonul. Are un neajuns: nu ține la stâlpii unei porți grele.
Din ce profile și de ce
Stâlpul de gard e o consolă încastrată în pământ: vântul apasă pe umplutură, iar tot momentul coboară în locul unde țeava intră în beton sau în piatră spartă. De aceea stâlpul se face din profil închis, iar economia se face la umplutură:
- stâlp pentru umplutură aerisită — 60×60×3, 5,19 kg/m;
- stâlp pentru umplutură plină din tablă sau lângă poartă — 80×80×4, 9,22 kg/m;
- rigle — 40×20×2, 1,68 kg/m, sau 40×40×2, 2,31 kg/m, la panouri lungi;
- șipci — 20×20×2, 1,05 kg/m, sau 25×25×2, 1,36 kg/m.
Rigla 40×20 se pune cu latura lungă vertical: la aceeași masă se îndoaie mai puțin sub greutatea șipcilor și nu adună apă pe fața plată. Profilul închis în locul cornierului are sens și la umplutură — cornierul strânge apă și frunze în fiecare aripă. Masele altor dimensiuni — în calculatorul de țevi și profile.
Noduri și suduri
Gardul e făcut mai ales din elemente necalculate, iar pereții sunt subțiri: la țeava de 2 mm regula 0,7·t dă 1,4 mm, mult sub a3 — cea mai mică cusătură portantă după EN 1993-1-8. La șipci și rigle cusătura trebuie mai ales să lege etanș și să nu străpungă peretele — contează curentul potrivit și rândurile scurte, nu grosimea. Portant e abia nodul riglă–stâlp și stâlp–placa porții; acolo se aplică regulile din calculatorul cusăturii de colț.
- Sudură de jur împrejur, nu în puncte — o șipcă prinsă în două puncte lasă o fantă în care se strânge apa, iar rugina începe din interior.
- Capace pe stâlpi — țeava deschisă se umple cu apă, iarna apa îngheață și crapă profilul chiar deasupra pământului.
- Panourile sudate în atelier, montate pe urechi — sudura pe un stâlp zincat, pe loc, arde zincul; fiecare astfel de loc se curăță și se acoperă cu zinc la rece.
Cum se sudează țeava subțire fără străpungeri — în articolul despre sudarea țevii rectangulare.
Ordinea execuției și a montajului
- Măsurare și trasare — limita terenului, locul porții și al portiței, distanța dintre stâlpi potrivită lungimii laturii, nu invers.
- Lista de materiale și debitarea — câți stâlpi, câte rigle și șipci și cum se taie din bare.
- Panourile în atelier — sudate pe masă plană, pe șablon, ca să iasă toate la fel.
- Protecția — zincare termică, zinc cu vopsea în câmp electrostatic sau vopsea, înainte ca panourile să plece la montaj.
- Stâlpii — întâi cei de capăt și de colț, între ei o sfoară; apoi cei intermediari după sfoară și nivelă.
- Așteptarea betonului — la betonare circa o săptămână înainte de a monta panourile; la umplutură cu piatră spartă și la piloți înșurubați se poate imediat.
- Panourile, poarta, portița — la final reglajul și retușul protecției.
Protecția împotriva coroziunii
Gardul stă toată viața în ploaie, iar lângă drum și în sare. Grundul cu email dă 3–5 ani până la prima rugină, vopsirea în câmp electrostatic 7–10, zincarea termică peste 25, iar zincul cu polimer peste 30 de ani — și la un gard de-a lungul drumului diferența se vede după câteva ierni. Cel mai repede ruginește stâlpul chiar deasupra pământului și fiecare loc tăiat sau sudat după zincare. Tabla cutată nu se taie cu flexul: muchia supraîncălzită își pierde stratul de protecție și ruginește prima.
Greșeli tipice
- Umplutură plină pe stâlpi rari — gardul lucrează ca o velă, iar stâlpii se înclină după prima furtună.
- Beton în teren geliv — primăvara gardul stă în valuri; acolo piatră spartă sau pilot înșurubat.
- Fără spațiu la sol — muchia de jos stă în apă și zăpadă și putrezește de jos.
- Stâlpi fără capace — apa din țeavă îngheață și crapă profilul.
- Sudură pe zinc fără retuș — locul ars ruginește în primul sezon.
Cum se calculează materialele: exemplu de 25 m de gard
Gard drept lung de 25 m și înalt de 1,5 m, zece panouri de 2,5 m, 11 stâlpi de 2,6 m (1,5 m deasupra solului și 1,1 m în beton), două rigle pe panou, șipci de 1,4 m la 12 cm — câte 20 pe panou. Fără poartă și portiță.
| Element | Profil | Lungime, m | Buc. | kg/m | kg |
|---|---|---|---|---|---|
| Stâlp | 60×60×3 | 2,60 | 11 | 5,19 | 148,4 |
| Riglă | 40×20×2 | 2,50 | 20 | 1,68 | 84,0 |
| Șipcă | 20×20×2 | 1,40 | 200 | 1,05 | 294,0 |
| Total | 526,4 | ||||
| Cu adaos 5 % | 553 | ||||
Ies 526 kg net și 553 kg cu adaos — peste 20 kg pe metru liniar, din care peste jumătate sunt șipcile. Aici cel mai mult aduce planul de debitare: dintr-o bară de 6 m ies patru șipci de 1,4 m, și fiecare bară lasă aproape 0,4 m de rest. O șipcă de 1,2 m dă tot doar patru bucăți, pentru că cinci, cu tăietura de 3 mm, depășesc 6000 mm — iar o șipcă de 1,19 m dă deja cinci. Asemenea decizii se iau înainte de comanda de oțel. Totul, cu poarta și stâlpii ei, îl recalculează calculatorul listei de materiale.
Ce urmează
Gardul nu se comandă aproape niciodată separat de porți și portițe: au aceeași umplutură, aceeași culoare și aceeași logică a stâlpilor, doar că ai porții coboară mai adânc. Dacă perimetrul cere și grilaje la ferestre, vezi grilaje, uși și trape. Prețul și termenele sunt în cum se comandă.
Întrebări frecvente
Ce distanță las între stâlpi?
2,5–3 m cu umplutură ușoară, 2,0–2,5 m cu tablă plină. Un gard orb lucrează ca o velă, iar odată cu panoul sarcina pe stâlp crește mai repede decât economia la numărul de stâlpi.
La ce adâncime se pune stâlpul?
1,0–1,2 m la betonare, sub adâncimea de îngheț. Pe teren care îngheață betonul e împins afară împreună cu stâlpul, iar acolo câștigă pilotul elicoidal sau umplerea cu piatră spartă: lasă apa să plece în loc să o țină lângă stâlp.
La ce folosește jocul până la pământ?
Ca marginea de jos să nu stea în apă și zăpadă. Obișnuit se lasă 8–12 cm: destul ca gardul să nu putrezească de jos și să treacă motocoasa, prea puțin pentru un câine.
Cât ține un gard din tablă cutată?
Cât ține acoperirea lui. Un strat de poliester peste zinc rezistă 10–15 ani, cu condiția ca foile să nu fie tăiate cu flexul pe șantier: muchia supraîncălzită ruginește prima. Stâlpii și riglele supraviețuiesc umpluturii și se schimbă o dată în viața gardului.
Din ce profil se fac stâlpii de gard?
Pentru umpluturi aerisite (șipci, panou 3D, grilaj) cel mai des din țeavă 60×60×3 — 5,19 kg/m; pentru umpluturi pline din tablă, care prind vântul ca o velă, stâlpul se ia mai puternic și se pune mai des, de exemplu 80×80×4 (9,22 kg/m). Riglele se fac din 40×20×2 sau 40×40×2. Stâlpul trebuie să fie mai lung decât gardul cu partea din pământ: la betonare 1,0–1,2 m.
Cât oțel intră în 25 m de gard din șipci metalice?
În exemplul de pe această pagină — gard înalt de 1,5 m, 11 stâlpi 60×60×3, rigle 40×20×2 și șipci 20×20×2 la 12 cm — ies circa 530 kg net și circa 550 kg cu adaos, adică peste 20 kg pe metru liniar. Peste jumătate din masă o dau șipcile, nu stâlpii.
Actualizat: