Lista sudurilor produsului
Trece sudurile produsului pe rânduri — tipul, dimensiunea, lungimea și numărul — iar lista dă fiecăreia simbolizarea dimensiunii conform ISO 2553, secțiunea și metalul depus, însumând jos lungimea, materialul de adaos, timpul de arc și gazul. Tabelul se descarcă și merge alături de desen.
Răspuns scurt
Calculatorul de metal depus socotește o singură sudură, dar materialul se comandă pentru tot produsul. Lista adună toate pozițiile de sudură deodată: pentru fiecare dă simbolizarea dimensiunii conform ISO 2553, secțiunea și metalul depus, iar la final însumează lungimea, materialul de adaos, timpul de arc și gazul. Sunt cifre pentru comandă și pentru ofertă, nu pentru normarea muncii.
| Nr. | Tipul sudurii | Dimensiune, mm | Lungimea sudurii, mm | Bucăți |
|---|---|---|---|---|
| 1 | ||||
| 2 | ||||
| 3 | ||||
| 4 | ||||
| 5 |
Dimensiunea — grosimea z pentru sudura de colț, grosimea t pentru cea cap la cap.
De unde vin cifrele
Lista nu are aritmetică proprie. Secțiunea sudurii o calculează aceeași funcție ca la calculatorul de metal depus și la cel de cost; prelucrarea sudurii cap la cap vine din aceeași rutină ca la calculatorul de rost și la generatorul pWPS; coeficienții de depunere, de viteză și de gaz provin din același set cu care lucrează devizul de sudare. Lista adaugă exact un lucru: strânge mai multe suduri diferite ale produsului într-un tabel numerotat.
Aici stă folosul: cifrele de aici nu se pot depărta de cele pe care le dau calculatoarele separate de pe paginile vecine.
Nu normează munca: timpul de arc este timpul cât arde arcul, nu timpul petrecut la produs. Nu rezolvă pătrunderea parțială: înălțimea ei de calcul o fixează proiectul, iar deducerea din grosime ar însemna să hotărăști în locul proiectantului. Nu înlocuiește desenul: pozițiile se numerotează în ordinea introducerii, iar legarea numărului de îmbinare o faci tu — de aceea fișa are rubrica „Desen”.
Cum se folosește
Cinci rânduri ajung: un desen de produs are de obicei trei sau patru poziții distincte de sudură, iar repetările se dau prin număr. Dacă sunt mai multe, împarte produsul pe subansambluri — așa se și recepționează.
Comanda de material se face după rândul „consum de material de adaos”, nu după metalul depus: diferența dintre ele este tocmai pierderea prin capete, stropi și ardere, iar coeficientul procedeului a socotit-o deja.
Întrebări frecvente
De ce are simbolizarea două numere, a și z?
Pentru că sunt dimensiuni diferite ale aceleiași suduri. a este grosimea de calcul, o fixează proiectantul și ea stă în simbolizarea conform ISO 2553. z este cateta, măsurată cu șablonul în atelier. Legătura e simplă: a = z / √2, adică în jur de 0,7 din catetă. Lista tipărește ambele, ca una să nu fie luată drept cealaltă.
De ce este consumul de material de adaos mai mare decât metalul depus?
Pentru că o parte din material nu ajunge în sudură: capete de electrod, stropi, ardere. Diferența o dă coeficientul procedeului — circa 0,65 la electrod învelit, circa 0,93 la MAG. Comanda după metalul depus înseamnă un minus de aproape o treime.
Se poate norma munca după timpul de arc?
Nu. Este timp curat de ardere a arcului. Cel real cuprinde asamblarea, hăituirea, curățarea, întoarcerea produsului și deplasările; factorul de funcționare la o astfel de muncă este de obicei 0,2–0,4. Lista susține o comandă, nu un bon de lucru.
De ce nu există pătrundere parțială?
Pentru că adâncimea ei este o decizie de proiect, nu o urmare a grosimii tablei. Pătrunderea completă rezultă fără echivoc din geometrie; cea parțială se indică în documentație. A pune aici o cifră plauzibilă ar însemna să hotărăști în locul proiectantului și să scrii o eroare în comandă.
Actualizat: