Cum descifrezi un simbol de sudură ISO 2553
Un simbol de sudură este o instrucțiune comprimată: care îmbinare, ce parte, ce formă, ce dimensiune, ce lungime, cu ce procedeu. Citește-l în ordinea aceasta și nu mai are nimic criptic.
Pe scurt
Se citește în ordine: săgeata arată îmbinarea, iar partea o decide linia de referință, nu „deasupra” sau „dedesubt”: în ISO 2553 (sistemul A) simbolul pe linia continuă ține de partea săgeții, cel pe linia întreruptă de partea opusă. Numărul dinaintea simbolului e cota (a sau z), după el — numărul × lungimea tronsoanelor, iar în paranteză distanța dintre ele. În coadă stau procedeul și nivelul de calitate.

Ordinea de citire
1. Săgeata. Care îmbinare se specifică. La o prelucrare asimetrică săgeata este frântă și arată spre piesa care se prelucrează.
2. Linia și partea. ISO 2553 sistemul A folosește o linie de referință continuă cu una întreruptă alături: simbolul pe cea continuă înseamnă partea săgeții, pe cea întreruptă partea opusă. AWS A2.4 folosește o singură linie: dedesubt înseamnă partea săgeții, deasupra partea opusă.
3. Forma. Triunghi — cusătură de colț. V — cap la cap cu rost V. Două linii paralele (I) — cap la cap fără prelucrare. Jumătate de V — teșire pe o singură margine. U și J — acele prelucrări. Un simbol pe ambele părți ale liniei înseamnă cusături pe ambele fețe.
4. Cota, în stânga. a urmat de un număr este
grosimea de calcul; z este latura. La cusăturile cap la cap poate
apărea aici adâncimea prelucrării.
5. Lungimea, în dreapta. Un simplu număr este lungimea. O
expresie ca 3×50 (100) este o cusătură întreruptă: trei porțiuni de
50 mm, cu intervale de 100 mm între ele, măsurate de la capătul unei
porțiuni la începutul următoarei (calculul, mai jos).
6. Coada. Numărul procedeului, referința la WPS, nivelul de calitate, cerința de control — ce a decis biroul tehnic să pună acolo.

| Simbol | Tipul cusăturii | Când se folosește |
|---|---|---|
| Triunghi dreptunghic | În colț | Îmbinare în T, prin suprapunere, în colț |
| Două linii paralele | Cap la cap fără prelucrare (I) | Material subțire până la 4–6 mm |
| V | Cap la cap cu rost în V | Grosime de aproximativ 5 până la 20 mm |
| Jumătate de V | Teșirea unei singure margini | Când accesul este doar dintr-o parte |
| U | Cap la cap cu rost în U | Material gros, economie de metal depus |
| Semicerc | Cusătură la rădăcină | Trecere peste rădăcină de pe partea opusă |
| Cerc | În puncte | Sudare prin rezistență |
Simboluri suplimentare
| Semn | Unde | Semnificație |
|---|---|---|
| Cerc | În cot | Cusătură pe contur închis, de jur împrejur |
| Steguleț | În cot | Cusătură de montaj, executată pe șantier și nu în atelier |
| Linie dreaptă peste simbol | Pe simbol | Suprafață prelucrată la nivel |
| Arc convex | Pe simbol | Se cere suprafață convexă |
| Arc concav | Pe simbol | Se cere suprafață concavă |
| M sau MR | Pe simbol | Suport permanent sau demontabil |
Un exemplu rezolvat
Un simbol cu un triunghi pe linia continuă, a5 în stânga lui,
3×80 (200) în dreapta, un cerc în cot și 135 în coadă se
citește: cusătură de colț pe partea săgeții, grosime de calcul 5 mm,
întreruptă — trei porțiuni de 80 mm cu intervale de 200 mm — de jur împrejurul
conturului, executată prin sudare MAG cu sârmă plină.
Compune-l pe al tău și vezi-l desenat în
generatorul de
simboluri, și verifică socoteala a spre z cu
calculatorul
cusăturii de colț.
Același element înseamnă părți diferite în ISO și în AWS. O linie de referință întreruptă înseamnă ISO; un simbol pus deasupra sau dedesubtul unei singure linii înseamnă AWS. Desenele vechi din sistemul sovietic sunt altceva — vezi GOST 2.312 și ISO 2553.
Simboluri de pe un desen real, desfăcute element cu element
Mai jos sunt trei simboluri care apar mereu pe desenele de execuție ale construcțiilor metalice. Fiecare se citește în aceeași ordine: săgeată → linie → simbol → cota din stânga → lungimea din dreapta → semnele din cot → coadă. Cine păstrează ordinea nu sare peste nimic.
Exemplul 1: cusătură de colț dublă la o îmbinare în T
Două triunghiuri pe linia de referință, unul deasupra celuilalt, fiecare cu
a4, nimic în dreapta, 135 în coadă. Linia întreruptă
lipsește — și e corect: ISO 2553 permite omiterea ei când cusătura pe ambele
părți este simetrică, adică are același simbol și aceleași cote de o parte și
de alta.
- Ce: două cusături de colț, câte una de fiecare parte a inimii.
- Cât: grosime de calcul
a4, adică 4 mm; latura rezultă 4 · 1,41 ≈ 5,7 mm, iar pe aceasta o verifică sudorul cu calibrul. - Ce lungime: lipsa unui număr în dreapta înseamnă cusătură continuă pe toată îmbinarea.
- Cu ce: 135 după ISO 4063 este MAG cu sârmă plină.
Un calcul care merită făcut înainte de lucru: o cusătură a4 are secțiunea a² = 16 mm², două — 32 mm². Pe metru de îmbinare înseamnă 32 cm³, aproximativ 250 g de metal depus fără supraînălțare. Din asemenea cifre se planifică consumul de sârmă.
Exemplul 2: cusătură cap la cap în V cu resudarea rădăcinii
Un V pe linia continuă, semicercul cusăturii la rădăcină pe linia întreruptă,
111/ISO 5817-C în coadă. Se citește: rost în V și cusătură cap la
cap pe partea săgeții, iar pe partea opusă o trecere peste rădăcină. Datele din
coadă se despart prin bare oblice: 111 înseamnă sudare manuală cu electrod
învelit, ISO 5817-C — nivelul de calitate C după care se evaluează
cusătura. În fața lui V nu există cotă, deci se cere pătrundere completă; dacă
proiectantul ar accepta pătrundere parțială, ar scrie adâncimea, de exemplu
s6.
În atelier, semicercul de pe partea opusă este o operație concretă: piesa se întoarce sau se lucrează de dedesubt, rădăcina se crăițuiește până la metal sănătos și se depune un rând. Trebuie prevăzut în ordinea de montaj, înainte ca piesa să fie sudată acolo unde partea de jos nu mai e accesibilă.
Exemplul 3: stâlp pe placa de bază, pe șantier și de jur împrejur
Un triunghi cu a6 pe linia continuă, un cerc și un steguleț în
cot, 136 în coadă. Se citește: cusătură de colț a6 pe partea
săgeții, de jur împrejurul conturului închis, executată pe șantier și nu în
atelier, cu sârmă tubulară în gaz de protecție (136 după ISO 4063). La un
stâlp din țeavă pătrată 200×200 înseamnă ceva mai puțin de 0,8 m de cusătură.
Fără cerc, cusătura ar acoperi doar fața atinsă de săgeată; fără steguleț,
atelierul ar putea suda placa înainte de livrare, iar stâlpul n-ar mai încăpea
în camion sau n-ar mai putea fi reglat pe buloanele de ancoraj.
Cotele a, z și s și cum se convertesc
ISO 2553 definește a drept înălțimea celui mai mare triunghi isoscel care se poate înscrie în secțiunea cusăturii de colț, iar z drept lungimea laturii. La o cusătură cu laturi egale și suprafață plană z = a·√2 ≈ 1,41·a, iar invers a ≈ 0,7·z. Secțiunea unei astfel de cusături este exact a², așa că o mică schimbare de cotă schimbă mult cantitatea de metal:
| a, mm | z = a·√2, mm | Secțiune a², mm² | Metal depus pe 1 m, g |
|---|---|---|---|
| a3 | 4,2 | 9 | 71 |
| a4 | 5,7 | 16 | 126 |
| a5 | 7,1 | 25 | 196 |
| a6 | 8,5 | 36 | 283 |
| a7 | 9,9 | 49 | 385 |
| a8 | 11,3 | 64 | 502 |
| a10 | 14,1 | 100 | 785 |
Tabelul arată un minim teoretic: oțel cu 7,85 g/cm³, fără supraînălțare și fără pierderi. Trecerea de la a4 la a5 înseamnă cu 56 % mai mult metal depus, de la a5 la a7 — aproape dublu. Supradimensionarea „ca să fie” nu e gratuită: costă sârmă, ore și deformații. Cota pentru o tablă anume se verifică în calculatorul pentru a și z.
- Laturi inegale. Standardul precizează că atunci litera
anu se folosește; cota se dă altfel, de regulă prin ambele laturi. O cotă a la o cusătură cu laturi inegale e motiv de întrebare. - Cusături cap la cap. În fața simbolului poate sta
s— grosimea cusăturii, inclusiv pătrunderea. Lipsa cotei la un simbol cap la cap se citește ca pătrundere completă. - Lungimea nominală este, în standard, lungimea pe care
cusătura are dimensiunea completă. Craterele de la capete nu intră în ea,
deci
a5 200înseamnă 200 mm cu a5 întreg.
Cusătura întreruptă: n × l (e), pas cu pas
Expresia din dreapta simbolului are trei părți: n — numărul de
porțiuni, l — lungimea fiecăreia, (e) — distanța
dintre ele. În ISO 2553 distanța se măsoară de la capătul unei porțiuni la
începutul următoarei; la fel o descrie și documentația programului CAD Creo al
firmei PTC când compară ISO cu ANSI/AWS, unde pasul se ia de la mijloc la
mijloc.

- Lungimea de îmbinare ocupată: L = n·l + (n − 1)·e.
Pentru
3×50 (100): 150 + 200 = 350 mm. - Sudura propriu-zisă: n·l = 150 mm; restul sunt intervale.
- Câte porțiuni încap: n = (L + e) / (l + e), rotunjit în jos. Pe o îmbinare de 1000 mm cu 50 (100): 1100 / 150 = 7,3, deci 7 porțiuni pe 950 mm. Rămân 50 mm; dacă cusătura trebuie să înceapă și să se termine la capete o spune desenul, nu sudorul.
- Trecerea la AWS: pasul = l + e, deci aceeași cusătură
este
50-150.
O cusătură întreruptă pe ambele părți poate fi în lanț — porțiunile stau față în față — sau alternată, cu porțiunile de pe o parte în dreptul intervalelor de pe cealaltă. Pentru cea alternată standardul definește și decalajul: distanța dintre începutul sudării pe o parte și începutul pe cealaltă. Sunt cusături diferite chiar dacă cifrele coincid, așa că uită-te cum sunt desenate simbolurile.
Coada: cum se citește un text despărțit prin bare
În coadă datele se despart prin bare oblice, iar fiecare trimite la alt
standard. 135/ISO 5817-C/ISO 6947-PB se descompune astfel:
- 135 — procedeul după ISO 4063 (MAG cu sârmă plină). Cele mai frecvente numere sunt 111, 135, 136 și 141; lista completă e în tabelul numerelor de procedee.
- ISO 5817-C — nivelul de calitate după care se judecă imperfecțiunile; ce înseamnă nivelurile B, C și D explică pagina despre ISO 5817.
- ISO 6947-PB — poziția de sudare, aici poziția PB pentru cusătura de colț; codurile pozițiilor sunt explicate la poziții de sudare.
Coada poate conține și numărul WPS sau cerințele de control. Când toate cusăturile de pe planșă au aceleași date, proiectantul le mută adesea în notele generale de lângă cartuș: simbolurile rămân fără coadă și se aplică nota.
Greșeli frecvente la citirea simbolurilor de sudură
- „Deasupra liniei e partea săgeții”. O regulă reținută de pe desenele cu linia întreruptă sub cea continuă. În sistemul A contează pe ce linie stă simbolul, iar linia întreruptă poate fi desenată sub sau deasupra celei continue. Găsește întâi linia întreruptă, apoi citește.
- Partea săgeții confundată cu partea vizibilă. Partea săgeții e cea atinsă de săgeată, nu cea care se vede în vedere. Într-o secțiune privită din partea cealaltă, cele două își schimbă locul.
- a citit ca z. O cusătură z5 executată ca a5 are latura de 7,1 mm în loc de 5 mm și secțiunea dublă (25 în loc de 12,5 mm²). Greșeala inversă — a5 executată ca z5 — lasă o grosime de circa 3,5 mm, cu 30 % prea puțin, și cusătura nu trece la recepție.
- Paranteza citită ca pas. Un 3×50 (100) cu goluri de 50 mm se termină cu 100 mm prea devreme, iar golurile ies prea scurte.
- Cerc sau steguleț scăpate din vedere. Fără cerc se sudează o singură față; fără steguleț, cusătura de șantier se face în atelier.
- Un desen american citit ca unul european. Fără linie întreruptă, simboluri sub o singură linie și cote în țoli: e AWS. Acolo mărimea cusăturii de colț este latura: 1/4" înseamnă 6,35 mm de latură, nu grosime de calcul.
ISO 2553: sistemul A și sistemul B
ISO 2553 (în România, SR EN ISO 2553) admite două moduri de a arăta partea îmbinării. Sistemul A folosește o linie de referință dublă — continuă și întreruptă — și se bazează pe ISO 2553:1992. Sistemul B folosește o singură linie și provine din standardele țărilor din zona Pacificului, de aceea se potrivește cu AWS A2.4. Standardul interzice explicit amestecarea celor două pe același desen și cere ca desenul să spună ce sistem folosește, împreună cu unitățile de măsură.
| Sistemul A | Sistemul B | |
|---|---|---|
| Linia de referință | Două: continuă și întreruptă | Una |
| Partea săgeții | Simbol pe linia continuă | Simbol sub linie |
| Partea opusă | Simbol pe linia întreruptă | Simbol deasupra liniei |
| Compatibilitate | Tradiția europeană ISO | Compatibil intenționat cu AWS A2.4 |
Cum îți dai seama când cartușul tace: dacă oriunde pe planșă există o linie întreruptă lângă o linie de referință, e sistemul A. Dacă nu există nicăieri și simbolurile stau deasupra și dedesubtul unei singure linii, desenul urmează sistemul B sau AWS — citește-l ca pe unul american, cu comparația ISO 2553 și AWS A2.4 la îndemână.
Întrebări frecvente
De unde încep citirea?
De la săgeată: ea spune care îmbinare. Apoi linia de referință și unde stă simbolul, care spune ce parte. Apoi forma simbolului, apoi cotele, apoi coada. Citirea cotelor înainte de a stabili partea este felul în care se ajunge să se sudeze fața greșită a unei table.
Desenul nu are niciun simbol de sudură. Și acum?
Întreabă. O îmbinare nemarcată nu înseamnă „la alegerea sudorului”, este o lipsă în documentație, iar la orice intră sub EN 1090 trebuie lămurită înainte de sudare. O notă generală de tipul „toate cusăturile de colț a4 dacă nu se specifică altfel” este obișnuită și ține loc de specificație.
Ce înseamnă un simbol pe ambele părți ale liniei?
Cusătură pe ambele fețe ale îmbinării: cusătură de colț dublă sau rost dublu V. Cele două jumătăți pot diferi: a5 pe o parte și a3 pe cealaltă este perfect normal la o îmbinare încărcată asimetric.
Ce înseamnă 3×50 (100) lângă un simbol de sudură?
O cusătură întreruptă: trei porțiuni de 50 mm cu intervale de 100 mm între ele. În ISO 2553 numărul din paranteză este distanța de la capătul unei porțiuni la începutul următoarei, nu pasul. Cusătura ocupă deci 3·50 + 2·100 = 350 mm din îmbinare și conține 150 mm de sudură. Pe un desen AWS aceeași cusătură s-ar scrie 50-150, pentru că acolo se dă pasul de la mijloc la mijloc.
Ce înseamnă un simbol fără lungime în dreapta?
Că cusătura este continuă pe toată lungimea îmbinării. Lungimea se scrie doar când cusătura e mai scurtă decât îmbinarea sau întreruptă. O săgeată cu linie de referință și fără simbol spune doar „se sudează această îmbinare”; detaliile trebuie să vină din alt document, de exemplu din WPS.
SR EN ISO 2553 diferă de ISO 2553?
Ca text, nu: SR EN ISO 2553 este ediția românească a aceluiași standard, la fel cum DIN EN ISO 2553 este cea germană. Ediția ISO în vigoare este 2553:2019, care a înlocuit ediția din 2013. Standardul are două sisteme, A și B; pe desenele europene se folosește de obicei sistemul A, cu linia întreruptă.
Actualizat: