Secțiuni

Harta site-ului →

RO

Autorizarea sudorului după EN ISO 9606-1: examen și certificat

Certificatul de sudor nu se dă pentru vechime, ci pentru o epruvetă care a trecut încercările. Mai jos: cum decurge examenul, cum se citește codul înscris pe certificat și de ce poziția în care îl dai contează mai mult decât pare.

Pe scurt

Certificatul e un singur șir de tipul 135 P FW FM1 S t10 PB ml: procedeu, produs, tip de cusătură, grupă de material de adaos, grosime, poziție. Fiecare câmp e o limită, nu o descriere — în afara lui certificatul nu mai ține. Valabil trei ani, cu semnătură la șase luni.

Cum decurge examenul sudorului, pas cu pas

Ziua examenului e scurtă. Aproape tot ce decide rezultatul se stabilește înainte să amorsezi arcul.

  1. Înscrierea la un organism acreditat. Certificatul îl emite un examinator sau un organism de examinare, nu angajatorul. Centrele de formare lucrează de obicei cu un astfel de organism, iar înscrierea trece adesea prin ele.
  2. Ce se autorizează. Procedeul (111, 135, 136, 141…), tablă sau țeavă, cusătură cap la cap sau de colț, grupa materialului de adaos, grosimea sau diametrul epruvetei și poziția. Fiecare alegere devine un câmp al codului și o limită pentru ce vei avea voie să sudezi — citește secțiunea despre alegerea epruvetei înainte de a semna înscrierea.
  3. Partea teoretică. Întrebări despre procedeu, materiale, defecte și protecția muncii.
  4. Fișa pentru epruvetă. Sudezi după o WPS sau o pWPS care fixează pregătirea marginilor, materialul de adaos, gazul și banda de parametri. Dacă firma are deja o WPS calificată pentru un asemenea tip de îmbinare, se folosește de regulă aceea; altfel se pregătește o pWPS pentru examen.
  5. Marcarea. Înainte de sudare, examinatorul marchează epruveta, ca despre piesa care merge la încercări să se poată dovedi că e a ta, în poziția în care ai sudat-o.
  6. Proba practică, sub supraveghere. Sudezi tablă sau țeavă în poziția convenită dinainte, cu procedeul care se autorizează. Examinatorul urmărește sudarea, nu doar rezultatul.
  7. Întâi controlul vizual, după nivelurile ISO 5817 — de obicei nivelul B. Ce pică aici nu mai merge mai departe, așa că zece minute în plus pentru un strat de față curat merită.
  8. Apoi, în funcție de material și grosime, radiografie (RT) sau ultrasunete (UT), ori în locul lor îndoire sau rupere; se poate face și o macrografie.
  9. Certificatul. După promovare primești certificatul și carnetul de sudor, cu domeniul înscris în clar. Verifică-l pe loc: procedeul, grosimea, diametrul și poziția trebuie să corespundă cu ce ai sudat de fapt.
Poziția aleasă valorează bani

Examenul în PF costă la fel ca în poziție orizontală, dar acoperă PA, PB și PF. Examenul pe țeavă în H-L045 acoperă practic toate pozițiile pe tablă. Verifică ce iese din alegerea ta în calculatorul de domeniu înainte de a te înscrie.

Cum se citește codul de pe certificat

Domeniul autorizării nu este scris în cuvinte, ci într-un rând de coduri. Arată așa:

141 P BW FM1 S t8 PF ss nb

Descompunerea codului 141 P BW FM1 S t8 PF ss nb în nouă câmpuri: procedeu, produs, tip de cusătură, grupa adaosului, adaos, grosime, poziție, sudare dintr-o parte, fără suport
Nouă câmpuri. Fiecare fixează nu un punct, ci un interval — domeniul autorizării.

Descarcă schema: SVG · PNG

CâmpCe codificăValori uzuale
141Procedeul după ISO 4063111 — MMA, 135 — MAG, 136 — sârmă tubulară, 141 — TIG
PProdusulP — tablă, T — țeavă
BWTipul cusăturiiBW — cap la cap, FW — de colț
FM1Grupa materialului de adaos după EN ISO 9606-1FM1 — oțeluri nealiate și cu granulație fină, FM5 — inoxidabile și refractare, FM6 — nichel și aliaje de nichel
SMaterialul de adaosS — sârmă plină sau vergea, M — sârmă tubulară cu miez metalic
t8Grosimea probei, mmt3, t8, t12 — de la ea se socotește domeniul de grosimi
PFPoziția după ISO 6947PA, PC, PF, PE, H-L045
ssSudare pe o singură partebs — pe ambele părți
nbFără suport la rădăcinămb — cu suport

Al patrulea câmp este cel care se confundă cel mai des. În cod stă grupa materialului de adaos (FM1–FM6), nu grupa oțelului. Grupele materialului de bază conform CEN ISO/TR 15608 — cele scrise 1.1 sau 8.1 — apar abia în domeniul autorizării, pe verso, și ele spun ce oțel ai voie să sudezi. Certificatele mai vechi, conform EN 287-1, aveau aici grupa oțelului; norma s-a schimbat în 2013.

Fiecare câmp este o limită, nu o descriere: în afara oricăruia dintre ele certificatul nu mai acoperă cusătura. Intervalele de grosime, diametru și poziție le calculează calculatorul de domeniu.

Domeniul autorizării — ce se citește pe șantier

Trei numere din certificat hotărăsc totul: grosimea, diametrul și poziția. Mai jos, ce acoperă fiecare.

Grosimea

Grosimea probei t, mmDomeniul recunoscut
t < 3de la 0,5·t la 2·t
3 ≤ t < 12de la 3 mm la 2·t
t ≥ 12de la 5 mm în sus

Diametrul țevii

Domeniul de diametre din proba pe țeavă — calculat cu aceeași regulă ca în calculator
Diametrul probei D, mmDomeniul recunoscut
21,321,3…42,6 mm
25,025,0…50,0 mm
33,7≥ 25,0 mm
48,3≥ 25,0 mm
60,3≥ 30,2 mm
88,9≥ 44,5 mm
114,3≥ 57,2 mm
168,3≥ 84,2 mm
219,1≥ 109,6 mm

Poziția

Promovat în pozițiaAcoperă
PA — orizontalăPA
PB — orizontală cu perete verticalPA, PB
PC — orizontală pe perete verticalPA, PB, PC
PD — de colț peste capPA, PB, PD, PE
PE — peste capPA, PB, PC, PD, PE
PF — verticală ascendentăPA, PB, PF
PG — verticală descendentăPG
H-L045 — țeavă la 45°, ascendentPA, PB, PC, PD, PE, PF, PH, H-L045
J-L045 — țeavă la 45°, descendentPA, PC, PE, PG, J-L045

Cum alegi epruveta ca certificatul să-ți acopere lucrul

Se gândește invers: notează îmbinările pe care le sudezi de fapt — grosime, tablă sau țeavă, diametru, poziții — și alege o singură epruvetă al cărei domeniu le cuprinde pe toate. Exemplele folosesc aceleași reguli ca tabelele de mai sus și calculatorul.

Tablă de 10 mm, cap la cap, în PF

10 mm cade în banda 3 ≤ t < 12, deci domeniul merge de la 3 mm la 2·t: de la 3 la 20 mm. Poziția PF acoperă PA, PB și PF. E cea mai mare parte din ce se sudează într-un atelier de construcții metalice: guseuri de 4 mm și flanșe de 16 mm intră; o cusătură peste cap (PE) nu.

Proba din tablă de 10 mm sudată în poziția PF: domeniul de grosimi de la 3 la 20 mm pe axa 0–20 mm și pozițiile PA, PB și PF acoperite de certificat, iar PC, PD, PE și PG neacoperite
O singură probă de 10 mm în PF: grosimi de la 3 la 20 mm și pozițiile PA, PB, PF — cea mai mare parte a lucrului în atelierul de construcții metalice, fără suduri peste cap.

Descarcă schema: SVG · PNG

Epruvete mai groase și mai subțiri

O epruvetă de 15 mm e în banda t ≥ 12: de la 5 mm în sus. Bună pentru piese grele, dar nu mai ajunge la 3 sau 4 mm. La celălalt capăt, una de 2 mm acoperă de la 0,5·t la 2·t, adică de la 1 la 4 mm — un certificat pentru tablă subțire, care nu se întinde până la construcții metalice. Dacă lucrezi de la tablă subțire până la 20 mm, epruveta de 10 mm e cea potrivită.

Țevi mici și țevi mari

Peste 25 mm domeniul începe de la 0,5·D, dar nu sub 25 mm, fără limită superioară: un examen pe țeavă de 60,3 mm acoperă de la 30,2 mm în sus. Țevile mici au altă regulă — până la 25 mm domeniul e de la D la 2·D, deci un examen pe 21,3 mm acoperă doar de la 21,3 la 42,6 mm. Cine sudează și linii de instrumentație, și conducte de proces de 60,3 mm trebuie să fie atent: examenul pe 60,3 mm nu coboară la 21,3 mm.

Pozițiile: o probă pe țeavă pentru aproape tot

H-L045 — țeavă fixă la 45°, sudare ascendentă — acoperă PA, PB, PC, PD, PE și PF. Nu acoperă PG, verticala descendentă, pe care o dă doar un examen în PG. Pe tablă, PE acoperă PA, PB, PC, PD și PE, iar PC acoperă PA, PB și PC.

Tablă sau țeavă?

Proba pe țeavă peste 25 mm acoperă și tabla. Proba pe tablă acoperă țevi doar de la 75 mm, și numai rotite (în PA, PB, PC și PD), iar pe cele fixe de la 500 mm. Dacă măcar o parte din lucrul tău sunt țevi fixe sub 500 mm, examenul trebuie dat pe țeavă.

Regula practică: dă examenul în cea mai grea poziție în care chiar lucrezi în producție, pe produsul care acoperă restul. Pozițiile ușoare vin de la sine; invers, niciodată.

EN 287-1 și ISO 9606-1

EN 287-1 este norma europeană anterioară pentru examinarea sudorilor de oțel; a înlocuit-o EN ISO 9606-1. Ideea a rămas aceeași — o epruvetă, un domeniu care rezultă din ea, o semnătură la șase luni —, dar codul se scrie altfel, iar cel mai des se citește greșit al patrulea câmp (grupa adaosului în loc de grupa oțelului, cum scrie mai sus). Examenele noi se dau după ISO 9606-1. Dacă mai ai un certificat EN 287-1, întreabă beneficiarul sau inspectorul dacă îl acceptă, înainte să te bazezi pe el.

De ce se pică examenul: cauze frecvente

Eșecurile se adună pe etapele încercărilor, iar cele mai multe se văd înainte ca epruveta să-ți iasă din mână.

La controlul vizual

Crestături marginale, rost neumplut complet, supraînălțare excesivă, rădăcină neregulată. Nivelul B lasă puțină marjă: crestătura marginală e limitată la 0,05·t și niciodată peste 0,5 mm — pe tablă de 10 mm plafonul e 0,5 mm —, iar umplerea incompletă a rostului nu se admite deloc. Limitele pentru grosimea ta le arată calculatorul ISO 5817, iar ce înseamnă fiecare nivel, pagina despre ISO 5817.

La îndoire și rupere

Lipsă de topire la rădăcină sau între treceri. Din afară poate să nu se vadă, dar îndoirea o deschide de-a lungul liniei de topire. Lipsa de topire (401) nu se admite la niciun nivel. Vine din prea puțină căldură pe flancuri: avans prea rapid, unghi greșit al pistoletului sau al electrodului, un rând pus peste cel anterior în loc să intre în colț.

Pe radiografie

Pori, zgură, lipsă de topire între treceri. La nivelul B un por izolat poate avea până la 0,2·t, cel mult 3 mm. Porii vin de regulă din protecție slabă cu gaz — curent de aer, duză plină de stropi — sau dintr-o îmbinare murdară ori umedă.

Înainte de arc

Pregătire și curățare: teșitură polizată inegal, un rost la rădăcină care se schimbă pe lungimea îmbinării, țunder sau rugină pe flancuri, zgură neîndepărtată între treceri. Examinatorul nu le trece cu vederea, iar la încercări ies toate.

Valabilitate

Certificatul este valabil trei ani, cu condiția ca la fiecare șase luni angajatorul să confirme prin semnătură continuitatea lucrului în domeniul autorizării. O întrerupere mai lungă de șase luni pentru un procedeu anulează autorizarea pentru acel procedeu, indiferent de termenul de trei ani.

Prelungirea pentru o nouă perioadă este posibilă fără examen complet, dacă sunt îndeplinite condițiile privind rapoartele de control ale cusăturilor de producție din ultimul semestru. Condițiile concrete le verifică organismul de certificare.

Cine semnează

Angajatorul — în practică coordonatorul de sudare sau responsabilul cu sudarea. Semnătura confirmă un singur lucru: în ultimele șase luni ai sudat în domeniul acestui certificat. Nu e o formalitate: fără ea, cusăturile făcute între timp le-a făcut, pe hârtie, un sudor neautorizat.

Dacă schimbi angajatorul

Certificatul e al tău și pleacă cu tine. Semnătura nu: noul angajator poate confirma doar munca făcută la el. Înainte să pleci, cere-i vechiului angajator să semneze pentru perioada lucrată acolo; noului dă-i o copie din prima zi și ai grijă ca următoarea semnătură să vină în cel mult șase luni de la precedenta. Păstrează copii scanate ale certificatului și ale fiecărei confirmări: originalele se pierd ușor în firme, iar un duplicat de la organismul emitent e mai simplu decât un examen nou.

Recunoașterea în Uniunea Europeană

EN ISO 9606-1 este o normă europeană: certificatul emis de un organism acreditat într-o țară a Uniunii funcționează în celelalte. Cu tine se mută certificatul personal; calificarea tehnologiei (WPQR) și certificarea producătorului conform EN 1090 aparțin întreprinderii și rămân acolo. Pentru Polonia, cu certificate emise în afara UE, vezi autorizările de sudor în Polonia.

Întrebări frecvente

Cât durează examenul?

O zi. Partea practică înseamnă sudarea unei epruvete în poziția convenită, apoi epruveta merge la încercări. Cursul care precede examenul durează câteva săptămâni, dar examenul propriu-zis se dă într-o singură zi și poate fi susținut separat, dacă știi deja să sudezi.

Ce încercări se fac pe epruvetă?

Întotdeauna control vizual. Mai departe, în funcție de domeniu: îndoire, rupere sau control radiografic. Rezultatul este binar — epruveta se încadrează în nivelul de calitate cerut sau nu.

Ce scrie în certificat?

Un rând de coduri care descriu domeniul: procedeul, produsul (tablă sau țeavă), tipul cusăturii, grupa și tipul materialului de adaos, grosimea, diametrul, poziția și prezența suportului la rădăcină. Acest rând, nu simplul fapt că ai promovat, stabilește ce ai voie să sudezi.

Ce grosimi acoperă un examen pe tablă de 10 mm?

De la 3 la 20 mm. Pentru epruvete de la 3 mm până sub 12 mm domeniul merge de la 3 mm la dublul grosimii epruvetei. Poziția și produsul sunt limite separate: o cusătură cap la cap pe tablă în PF acoperă PA, PB și PF pe tablă, iar țevile doar rotite de la 75 mm sau fixe de la 500 mm.

Prin ce diferă ISO 9606-1 de EN 287-1?

ISO 9606-1 a înlocuit EN 287-1 în 2013. Diferența care se vede pe hârtie: în codul nou al patrulea câmp e grupa adaosului (de pildă FM1), în cel vechi era grupa oțelului. Dacă ai încă un certificat EN 287-1, acceptarea lui o decide beneficiarul sau inspectorul.

Se poate prelungi certificatul fără examen nou?

Uneori. După trei ani există două căi: un examen nou sau — acolo unde calea există — o prelungire pe baza rapoartelor de control ale cusăturilor de producție. Care se aplică în cazul tău decide organismul care a emis certificatul. Fără lanțul complet de confirmări semestriale nu rămâne niciuna.

Autor: , sudor și confecționer metalic Actualizat: