Sudura de colț în poziția PB: cum se sudează un T culcat
PB este cea mai frecventă poziție din atelier: prinderea unei nervuri, a unui guseu sau a unui stâlpișor de placă se face exact așa. Este și cea mai înșelătoare: pare ușoară, dar dă cele mai multe scurgeri jos și crestături sus.
Când PB și când „în barcă”
Dacă piesa poate fi rotită cu colțul în sus, rotește-o: aceea este deja PA, „în barcă”, unde baia se așază singură în colț, iar sudura iese mai uniformă la același curent. PB se ia atunci când rotirea nu e posibilă: piesa e grea, deja asamblată sau sudată pe partea cealaltă. În atelier acestea sunt majoritatea cazurilor, de aceea PB e calul de povară.
Cum se conduce
Electrodul se ține la 45° față de ambele tălpi și se înclină cu 10–15° în sensul deplasării. Corecția principală: unghiul se ia puțin peste 45°, spre talpa verticală — asta echilibrează gravitația, altfel baia este trasă în jos. Arc scurt, deplasare fără oprire lângă talpa de jos: orice oprire acolo înseamnă scurgere. Grosimea de calcul până la 8 mm se pune dintr-o trecere, peste atât se împarte: prima în colț, următoarele în triunghi de jos în sus, fiecare suprapusă pe o treime.
Parametri orientativi, curent cu 5 % sub poziția orizontală jos
| Grosime, mm | Diametrul electrodului, mm | Curent, A |
|---|---|---|
| 1–2 | 1,6 | 40–55 |
| 1,5–3 | 2,0 | 50–75 |
| 2–4 | 2,5 | 65–95 |
| 3–5 | 3,0 | 75–125 |
| 3–6 | 3,2 | 85–135 |
| 6–12 | 4,0 | 125–180 |
| 10–20 | 5,0 | 170–240 |
| 16+ | 6,0 | 220–305 |
Cateta: cât se prescrie și cu ce se măsoară
Cateta z și grosimea de calcul a sunt dimensiuni diferite ale aceleiași suduri: a = z / √2, adică vreo 0,7 din catetă. Proiectantul prescrie a și o trece în simbolizarea conform ISO 2553, atelierul măsoară z cu șablonul. A prescrie cu rezervă costă: metalul depus crește cu pătratul, iar z = 8 în loc de z = 6 înseamnă cu 78 % mai mult metal, timp și deformații. Dacă rezistența nu ajunge, e mai ieftin să lungești sudura decât să o îngroși.
Cu ce se sudează
Electrodul rutilic ține bine baia în PB și dă o trecere lină spre tălpi — este poziția în care rutilicul se potrivește mai bine decât cel bazic. Bazicul se ia acolo unde se cere reziliență sau la material gros cu preîncălzire. La MAG sudura de colț merge cu transfer prin pulverizare, pe amestec cu argon: CO₂ pur dă picături mari și trecere aspră, iar tocmai trecerea hotărăște dacă apare crestătura. Capătul liber al sârmei se ține scurt — unul lung abate arcul și scade pătrunderea în colț.
Defecte tipice și de unde vin
Scurgere pe talpa de jos — baia a curs: curent mic, viteză mică sau electrod ținut prea orizontal. Crestătură pe talpa verticală — invers: curent mare, arc lung sau oprire sus. Lipsă de pătrundere în colț — electrodul nu a privit în colț ori a fost prea gros: trebuie să ajungă în colț, nu să îl acopere. Cateta nesimetrică se vede imediat cu șablonul și înseamnă aproape întotdeauna că unghiul de 45° nu a fost ținut.
Simbolizare și calificare
PB conform EN ISO 6947, în sistemul american 2F. Calificarea obținută în PB acoperă PA și PB — poziția orizontală jos și tocmai această sudură de colț. Invers nu funcționează: examenul în PA nu deschide sudura de colț orizontală. De aceea, pentru un atelier care sudează nervuri și gusee, PB este poziția minimă cu sens pentru examen.
Întrebări frecvente
Prin ce diferă PB de sudarea „în barcă”?
Prin poziția piesei, nu prin tehnică. „În barcă” este PA: colțul privește în sus și baia se așază singură. În PB teul stă culcat, iar baia este trasă mereu spre talpa de jos. Dacă piesa poate fi întoarsă, întoarce-o: același curent va da o sudură mai uniformă și mai puține deformații.
Ce grosime de calcul se pune dintr-o trecere?
Până la 8 mm, sigur. Peste atât se împarte: prima trecere în colț, următoarele în triunghi de jos în sus, cu suprapunere de o treime. Încercarea de a pune 10 mm dintr-o dată dă scurgere jos și lipsă de pătrundere în rădăcină.
De ce apare crestătura pe talpa de sus?
Curent prea mare, arc lung sau oprire în partea de sus. Începe cu curentul: scade 10–15 A și scurtează arcul. Dacă crestătura rămâne, verifică unghiul — trebuie să fie puțin peste 45°, dar nu atât încât arcul să „atârne” de talpa verticală.
Ce acoperă examenul în PB?
PA și PB conform EN ISO 9606-1. Examenul în poziția orizontală jos nu acoperă sudura de colț orizontală, de aceea pentru prinderea nervurilor și a guseelor PB este poziția minimă cu sens.
Actualizat: