Reparații și recondiționare
Reparația este singura lucrare din secțiune care se aduce, nu se comandă. Se aduce de obicei după o încercare nereușită a altcuiva, așa că jumătate din muncă înseamnă îndepărtarea cordonului anterior.
Șase procedee
- Fisură — se găuresc capetele, se prelucrează marginile, se sudează. Fără găurire fisura pleacă mai departe de cordon.
- Petic în locul unei bucăți — când metalul s-a ars sau a ruginit dintr-o parte în alta și nu mai e de ce lipi.
- Încărcarea suprafeței — cupă, cuțit, melc: cota revine cu metal depus, iar surplusul se prelucrează.
- Fontă — electrod de nichel, prezoane, cordoane scurte alternate, răcire lentă.
- Aluminiu — se ia oxidul și se sudează TIG în alternativ.
- Locaș de rulment pe arbore — se încarcă și se strunjește la cota rulmentului.
Remorci și utilaje
Grup aparte și foarte frecvent: șasiuri, oiști, lame și tot ce se rupe la un echipament purtat. Aici reparația bate aproape mereu înlocuirea, fiindcă ansamblul e mare, iar avaria locală.
O remorcă cu obloane se face pentru acte și înmatriculare, adică dimensiunile, cupla și iluminatul trebuie să respecte cerințele, nu comoditatea. O lamă sau un sistem de prindere pentru motocultor ori ATV nu are asemenea limite și se face pe măsură.
Când reparația nu are sens
Trei situații în care e mai cinstit să refuzi:
- Piesa lucrează sub presiune sau într-un mecanism de ridicat, iar istoricul încărcărilor ei nu îl știe nimeni.
- Fisura trece printr-o zonă sudată deja de două ori: metalul e acolo supraîncălzit și fragil.
- Demontarea și oprirea costă mai mult decât o piesă nouă — socoteala asta se face înainte, nu după.
Repararea structurilor metalice: de la inspecție la recepție
Repararea unui carport, a unei scări, a unei balustrade sau a cadrului unei hale diferă de repararea unei piese de mașină prin faptul că elementul încă poartă ceva. De aceea nu se începe cu aparatul de sudură, ci cu întrebarea cum se descarcă elementul și cât metal a mai rămas. O structură sub sarcină e treaba proiectantului: el decide dacă ajunge o bucată nouă sau e nevoie de consolidare ori de înlocuirea întregului element. Atelierul răspunde ca reparația să fie executată așa cum a fost proiectată.
- Inspecția — rugină străpunsă, exfoliere în straturi, fisuri lângă suduri, flambaje și săgeți, șuruburi și ancore slăbite.
- Măsurarea pierderii de grosime — grosimea reală a peretelui cu grosimetrul sau printr-o gaură de control; rugina „din ochi” pare mereu mai mică decât e.
- Decizia — o bucată nouă în locul porțiunii tăiate, o placă de consolidare sau un element nou; la elementele portante decide calculul, nu aspectul.
Cu ce se repară: aceleași profile și plăci
Bucata nouă se face din același profil ca elementul: altă rigiditate la mijlocul stâlpului sau al grinzii schimbă felul în care lucrează toată structura. Masa pe metru e în tabele: stâlpul 100×100×4 — 11,7 kg/m, 80×80×4 — 9,22 kg/m, contravântuirea L 50×50×5 — 3,77 kg/m, grinda IPE 160 — 15,8 kg/m. Plăcile de consolidare și plăcile de bază noi se taie din tablă: 8 mm are 62,8 kg/m², 10 mm — 78,5 kg/m². Dacă exact acel profil nu se mai găsește, înlocuitorul se alege după aria și momentul de inerție al secțiunii, nu după dimensiunile exterioare — aici ajută calculatorul de țevi și profile.
Sudurile la reparație: grosimea se socotește de la peretele sănătos
Cea mai frecventă greșeală de reparație e cusătura pusă pe un perete care nu mai există. Regula „a cel mult 0,7 din grosime” se aplică grosimii reale, măsurate: un perete de 4 mm mâncat până la 2,5 mm dă 0,7·2,5 = 1,75 mm, iar cea mai mică cusătură portantă e a3 (latura z ≈ 4,2 mm). O astfel de cusătură nu se poate pune fără străpungere, așa că se taie mai departe — până la metal de grosime întreagă. Domeniul și conversia le arată calculatorul cusăturii de colț.
- Fisura — capetele se găuresc cu 3–4 mm, se crăițuiește și abia apoi se sudează; altfel fisura merge mai departe din același vârf.
- Oțel necunoscut — structurile vechi pot fi din oțel cu carbon mai mult; echivalentul de carbon arată riscul, iar calculatorul de preîncălzire — temperatura.
- Zona cusăturii până la metal curat — vopseaua, zincul și rugina dau pori, iar zincul mai dă și fum, după care apare febra de metal.
- Placa sudată de jur împrejur — fanta de sub o placă sudată pe porțiuni e locul unde rugina reîncepe, și încă din interior.
Ordinea reparației
- Descărcarea — sprijiniri provizorii sub grindă sau acoperiș, înainte să se taie ceva.
- Curățarea — perie, flex sau sablare în zona reparației până la metal curat.
- Măsurare și trasare — limita de tăiere acolo unde peretele are grosime întreagă.
- Tăiere și pregătire — teșirea marginilor pentru sudura cap la cap, ajustarea bucății noi cu rost pentru pătrunderea rădăcinii.
- Sudarea — alternativ din părți opuse, ca să nu se deformeze elementul; fisurile — de la capetele găurite spre mijloc.
- Controlul — examinarea vizuală a cusăturilor, iar la elementele portante evaluarea după limitele de acceptare ISO 5817.
- Protecția și scoaterea sprijinirilor — acoperire pe toată zona reparată, sprijinirile se scot la final.
Protecția după reparație
O structură montată nu intră în baia de zinc, așa că după reparație rămân protecțiile aplicate pe loc. Zincul la rece dat cu pensula pe cusătură rezistă 5–7 ani, grundul cu email 3–5; zincarea termică (25+) are sens doar dacă elementul oricum se demontează și se înlocuiește întreg. Zona reparată se vopsește mai larg decât cusătura: rugina iubește granița dintre protecția veche și cea nouă.
Greșeli tipice
- Tăiere fără sprijinire — elementul portant tăiat sub sarcină se lasă sau prinde pânza.
- Sudură pe rugină și vopsea — pori, lipsă de topire și o cusătură care cade odată cu solzii.
- Petec peste petec — încă o placă pe un perete ruginit în loc de tăiere și bucată nouă.
- A treia sudură în același loc — metalul supraîncălzit de două ori e fragil; acolo e mai cinstit să înlocuiești elementul.
- Fără protecție după reparație — cusătura goală ruginește în primul sezon.
Cum se calculează materialele: exemplu de reparație a unui carport
Carport cu patru stâlpi 100×100×4, al căror capăt de jos a ruginit pe 0,6 m la contactul cu betonul, și patru contravântuiri ruginite. Reparația: înlocuirea capetelor de jos cu bucăți noi, plăci de bază noi de 200×200×10 mm, contravântuiri noi.
| Element | Profil | Lungime, m | Buc. | kg/m | kg |
|---|---|---|---|---|---|
| Bucată nouă stâlp | 100×100×4 | 0,60 | 4 | 11,7 | 28,1 |
| Contravântuire | L 50×50×5 | 2,10 | 4 | 3,77 | 31,7 |
| Total | 59,7 | ||||
| Cu adaos 5 % | 63 | ||||
Oțel în profile: 60 kg net și 63 kg cu adaos; cele patru plăci de bază mai adaugă 13 kg. Cusătura a3 în jurul celor patru stâlpi la plăci înseamnă 1,6 m și circa 0,12 kg de metal depus. Oțelul e o parte mică a unei reparații — cea mare sunt sprijinirea, tăierea, pregătirea și protecția. Lista ta cu plăci și șuruburi o recalculează calculatorul listei de materiale.
Ce urmează
Partea metalurgică e tratată separat: sudarea fontei pentru electrozi de nichel și regimuri, sudarea aluminiului pentru oxid și curent alternativ, iar fisurile în cordon pentru motivul apariției lor. Produsele care se fac din nou în loc să fie reparate sunt în produse de atelier.
Întrebări frecvente
De ce se găurește întâi fisura?
Pentru că fisura are un vârf ascuțit în care se concentrează tensiunea. Sudată fără găurire, ea crește mai departe dincolo de cordon — din același vârf rămas în metal. O gaură de 3–4 mm la fiecare capăt scoate concentratorul.
Reparația e mereu mai ieftină decât o piesă nouă?
Nu. Socoteala trebuie să cuprindă demontarea, transportul și oprirea utilajului. Reparația câștigă acolo unde piesa e mare, rară sau scoasă din fabricație; la o piesă de serie ieftină doar demontarea costă adesea mai mult decât înlocuirea.
Cu ce se sudează fonta?
Cu electrozi de nichel, cordoane scurte alternate, ciocănite și fără supraîncălzire. Adesea se adaugă prezoane: țin cordonul mecanic, nu doar prin aderență. Fonta nu suportă încălzirea rapidă și cu atât mai puțin răcirea rapidă.
De ce se sudează aluminiul în curent alternativ?
Din cauza peliculei de oxid. Oxidul de aluminiu se topește pe la 2050 °C, iar metalul la 660 °C. Curentul alternativ în TIG sparge pelicula în semiperioada pozitivă, și numai de aceea se formează cordon.
Cum se repară un stâlp de oțel ruginit?
Întâi se sprijină ce poartă stâlpul, apoi se taie porțiunea ruginită până la metal sănătos, se pune o bucată nouă din același profil (100×100×4 are 11,7 kg/m) și se sudează pe tot perimetrul, iar la final cusăturile se protejează cu zinc la rece sau vopsea. Sudura pe rugină și vopsea dă pori, iar o cusătură pe un perete mai subțire decât în proiect nu preia încărcarea. La un element portant, amploarea reparației se stabilește cu proiectantul.
Se poate suda pe un perete ruginit?
Nu, dacă elementul trebuie să poarte ceva. Cea mai mică cusătură portantă e a3, iar limita rezonabilă de sus e 0,7 din grosimea peretelui: la un perete mâncat de la 4 la 2,5 mm ies 1,75 mm, deci acolo nu încape o cusătură de colț portantă. Grosimea rămasă se măsoară cu grosimetrul sau printr-o gaură de control și se taie până la metal de grosime întreagă.
Ce se face înainte de a suda o structură veche?
Se află din ce e făcută: marca oțelului vechi e adesea necunoscută, iar de compoziție depinde dacă e nevoie de preîncălzire. Echivalentul de carbon din certificat sau din analiză arată riscul de fisurare, iar calculatorul de preîncălzire — temperatura. Vopseaua, zincul și rugina din zona cusăturii se îndepărtează până la metal curat.
Actualizat: