Sudarea cu sârmă tubulară 136 și 138
Sârma tubulară înseamnă același aparat și același sistem de avans, dar altă sârmă: productivitate a depunerii de două ori mai mare la aceleași reglaje. Prețul este la fel de concret: mai mult fum și un metru de sârmă mai scump.
Răspuns scurt
Sub numele „sârmă tubulară” se ascund patru procedee diferite după ISO 4063, iar confuzia dintre ele costă mai târziu în documentație:
| Nr. | Sârmă | Gaz | Zgură | Unde |
|---|---|---|---|---|
| 135 | Plină | Activ | Nu | Varianta de bază, punctul de referință |
| 136 | Tubulară, miez de flux | Activ | Da | Secțiuni groase, poziții forțate |
| 138 | Tubulară, miez metalic | Activ | Urme | Cusături lungi, unde contează curățenia feței |
| 114 | Tubulară autoprotejată | Nu | Da | Teren și vânt, unde protecția gazoasă nu rezistă |
Tabelul complet al numerelor de procedee — ISO 4063.
De unde vine productivitatea
Sârma tubulară este o țeavă umplută cu pulbere. Curentul trece numai prin această țeavă, nu prin toată secțiunea, deci densitatea de curent în metal este mai mare decât într-o sârmă plină de același diametru. Vârful se încălzește mai repede, se topește mai repede, iar productivitatea crește fără schimbarea reglajelor.
Al doilea câștig este la formare. Zgura din miezul de flux susține baia de dedesubt și din laterale, de aceea 136 permite sudarea în poziție la curenți la care sârma plină pur și simplu s-ar scurge. Este cel mai frecvent motiv pentru care montajul de construcții trece pe tubulară.
Gazul și reglajele
136 și 138 lucrează sub protecție de gaz activ, cel mai des într-un amestec de argon cu dioxid de carbon. CO₂ pur funcționează și el, dar dă mai mulți stropi și o trecere mai dură spre metalul de bază. Alegerea amestecului și a debitului — calculatorul pentru gazul de protecție.
Extensia liberă a sârmei este mai mare decât la sârma plină — de obicei 15–25 mm în loc de 10–15. Este urmarea aceleiași țevi: o extensie mai lungă preîncălzește sârma prin rezistență, ceea ce aici este dorit. O extensie prea scurtă dă arc instabil și arderea duzei de contact.
Polaritatea depinde de sârmă, nu de procedeu. Majoritatea sârmelor 136 și 138 lucrează cu plusul la pistolet, dar o parte însemnată dintre cele autoprotejate 114 — invers. Producătorul o scrie pe ambalaj, iar greșeala se termină cu un arc care „nu vrea să se regleze”.
Pentru ce se plătește
Fumul. Este costul ascuns principal. Sârma tubulară îl dă de mai multe ori mai mult decât cea plină, iar la oțelul inoxidabil se adaugă faptul că fluxul stabilizează cromul hexavalent. Aspirația la sursă încetează să fie o recomandare și devine o condiție de lucru; detalii la protecția respiratorie.
Prețul sârmei. Kilogramul de sârmă tubulară costă vizibil mai mult decât cel de sârmă plină. Socoteala iese pe plus abia atunci când timpul economisit depășește diferența de material — adică la secțiuni groase și cusături lungi, nu la piese mărunte.
Bătutul zgurii la 136 este o operație în plus și un loc în plus pentru greșeli: zgura lăsată între treceri iese ca incluziune (301).
Când nu merită
Pe tablă subțire, până la 3 mm — pentru că productivitatea pentru care se plătește nu este acolo necesară, iar străpungerea vine mai ușor. La cusături scurte și numeroase — pentru că timpul se duce pe repoziționări, nu pe depunere. Și oriunde nu există aspirație: lucrul cu tubulară fără ventilație este cea mai proastă alegere posibilă din tot capitolul.
Ce urmează
Varianta de bază și punctul de referință — MIG/MAG. Cât metal depus va cere îmbinarea — metal depus și număr de treceri. Numerele procedeelor în documentație — tabelul ISO 4063.
Întrebări frecvente
Prin ce diferă 136 de 138?
Prin miezul sârmei. La 136 miezul este de flux: dă zgură, care protejează și formează cordonul, dar trebuie bătută. La 138 miezul este metalic: zgură practic nu există, suprafața iese mai curată, în schimb formarea cordonului este mai slabă, iar cerințele față de gaz mai mari. Ambele lucrează sub protecție de gaz activ.
Sârma autoprotejată 114 este mai slabă?
Nu mai slabă, ci pentru altceva. 114 nu are nevoie de butelie, deci câștigă pe teren și în vânt, unde protecția gazoasă oricum ar fi luată. Se plătește prin mai mult fum și, de regulă, o reziliență mai mică a cusăturii. În hală, fără vânt, 136 cu gaz dă un rezultat mai bun.
De ce sârma tubulară se topește mai repede decât cea plină?
Pentru că prin curent trece doar învelișul subțire, nu toată secțiunea. Densitatea de curent în acest înveliș este mai mare decât într-o sârmă plină de același diametru, așa că vârful se încălzește mai repede și productivitatea depunerii crește — la aceleași reglaje ale aparatului.
Actualizat: